Cu toate credem la un moment dat in "poveste". Doar ca nu degeaba se numeste poveste.. E doar o poveste. Iar in viata reala de cele mai multe ori nu are final cu "happily ever after"...
Nu zic ca nu este frumos sa traiesti in povestile spuse de parinti si bunici, dar atata timp cat nu iti formezi o asftel de parere si despre lumea reala. Nu exista asa ceva in viata de zi cu zi. Oricat ne-am dori. Daca inceputul este minunat, atunci sfarsitul este mai aproape decat crezi. Flacara aceea puternica care ne mananca de pe dinauntru pana afara, se stinge atat de repede, iar in urma nu ramane decat scrum...
Am trait povesti, am crezut in printi si in ever after. Dar gata, nu mai sunt copil, si brusc m-am trezit femeie. Si asta pentru ca mereu am trait in lumea mea, unde totul era frumos, adevarat si sincer. Dar viata si-a pus amprenta si pe mine. M-a trezit la realitate atat de brusc, incat dezorientarea este inevitabila.
Daca am invatat ceva, este ca niciodata nu vom fi iubiti/iubite cum vrem noi ci cum poate celalalt sa iubeasca si sa isi arate iubirea. Daca nu invatam sa ne bucuram si sa acceptam ceea ce ne este oferit, castelul se prabuseste atat de repede, ca nici nu te prinzi. Tindem mereu sa vrem mai mult, sa cerem mai mult.
"Nu-ti petreci timp cu mine" - dar vine acasa in fiecare seara si iti propune sa faceti diverse lucruri, dar tu esti prea imbufnata ca sa accepti.
"Nu ma mai saruti la fel de mult ca la inceput" - ar vrea, dar mereu ai ruj pe buze si...nu poti.
"Nu mai mai tii noaptea in brate" - dar tu iar te-ai culcat suparata inaintea lui.
"Nu mai iesi cu mine in oras.. doar cu baietii" - dar de cate ori iti propune tu deja ti-ai facut alt program.
"Nu m-ai sunat la pranz sa-mi spui ca ma iubesti" - dar nici tu nu ai facut-o.
De multe ori avem pretentii si cerem, vrem sa fim printese si tratate ca atare, dar si noi uitam sa ii tratam pe ei ca pe niste printi. Daca dai, primesti. Daca nu mai dai, nu vei mai primi. Atat de simplu. Uitam sa intelegem, sa iertam, sa lasam de la noi, sa oferim iubire... o vrem cu atata ardoare, dar...
So girls, before you start wishing for that ONE true love, don't forget to live fully, 'cause when you'll meet the ONE you'll need to make some compomises. :)