Suntem generatia care a fost crescuta cu iluzia unei vieti mai bune peste hotare. Da, poate la un moment dat a fost asa. Poate cei care sunt plecati de 15 - 20 de ani pot spune ca intr-adevar au trait mai bine, dar cred ca fiecare in parte simte dorul de tara, familie si prieteni.
Experienta SUA pe care am trait-o in ultimele 3 saptamani, desi nu e o viata de om, mi-a demonstrat ca n-as putea pleca din Romania. Mi-a demonstrat ca, desi poate unele popoare sunt mai evoluate, umanitatea si sinceritatea dispar incet, incet.
Se simte si la noi acest lucru. Cu cat evoluam, cu cat tehnologia ne absoarbe tot mai mult din timpul care ar trebui alocat relatiilor interumane, ne pierdem din umanitate, din sinceritate din dorinta de a comunica real, simplu si firesc cu un om.
Am cunoscut tot felul de oameni in calatoria mea. Romani plecati de ani de zile, americani, nascuti si crescuti acolo, straini veniti din toate colturile lumii in America pentru o viata mai buna. Unii reusesc, altii nu, unii se zbat, altii se lasa dusi de val, fara sa se intrebe, fara sa se gandeasca neaparat la un viitor concret, la un stil de viata care sa ii faca fericiti. Am uitat ce inseamna fericirea. Si uitam in fiecare zi cate putin. Spunem ca vrem o viata ma buna, si intr-adevar, muncim pentru asta. Dar ajungem sa fim sclavii propriilor noastre visuri si ne trezim, uneori prea tarziu. Suntem batrani si ne-am trait viata muncind, fara sa ne bucuram cu adevarat de ea.
Hollywood inseamna o viata controlata, condusa de un grup de oameni, care iti spun si cand sa te speli pe dinti ( asta ca sa nu dau alt exemplu :) ), o viata in care daca visul tau devine realiatate, incet, incet se va transforma in cosmar. Pentru ca uiti de ce ai ales-o in primul rand, iar superficialitatea si aparentele iti mananca sufletul.
Asta mi-a transmis mie Hollywood-ul si asta am dedus din discutii, din ce am vazut si am auzit. Puteti sa ma contraziceti, dar eu prefer sa fiu aici, langa familie si prieteni, pentru ca stiu, ca noi romanii suntem inca un popor deschis, avem inca curajul de a ne spune parerea sincer si fara sa ne fie frica de consecinte, inca putem sa ne alegem prietenii si cercurile din care vrem sa facem parte, inca putem sa alegem sa traim sincer, inca putem fi oameni in adevaratul sens al cuvantului.
