Nu obisnuiesc sa fac asta, cred ca am mai scris despre un singur loc in toata istoria blogului, un loc in care m-am simtit foarte bine.
Despre experienta pe care am trait-o in duminica de Florii, o sa va spun foarte putin si voi lasa fotografiile sa vorbeasca de la sine.
Ceainaria aceasta o vanam din toamna anului trecut, cand intamplator am descoperit parcul "Luigi Cazzavillan", fascinata de Bucurestiul interbelic si de "Micul Paris" citesc cam tot ce imi cade in mana despre subiect, in plus, mi-am descoperit un nou hobby. De cate ori am o zi libera si se nimereste a fi insorita, imi place sa umblu pe stradutele ascunse si intortocheate ale Bucurestiului de alta data. Incerc sa ma transpun in perioada de atunci. Admir casele si constructiile care au rezistat vremii si vremurilor, iar mintea mea isi spune povesti despre fiecare loc'sor dragut pe care il descopar cu ochii.
Asa am ochit intr-o dupa-masa de toamna, gradina interioara a unui imobil, care mi s-a parut de poveste. Un imobil in a carui incinta s-a infiintat o ceainarie. Mi-am spus atunci ca trebuie neaparat sa imi iau prietenele si sa venim "La un ceai". Dar cum nu am gasit amatoare de ceainarii, am tot amanat momentul pana cand... pe facebookul cel de toate zilele, mi-a aparut acest eveniment. "Floare de nu-ma-uita (concert de muzica veche romaneasca)". Cum tocmai terminasem cartea lui Andrei Ruse - "Zaraza" - Povestea vietii marelui dizeur Cristian Vasile, mi-am spus ca nu trebuie sa ratez acest eveniment. Zis si facut.
Am intrat intr-o bucatica de istorie, pentru ca locul arata exceptional. Nu eram intr-o ceainarie, ci in casa unei bunici, sau a unei strabunici...sau si mai si... Oricum, in afara de frigiderele moderne si unele scaune care nu se prea pupa cu locul, in rest totul este senzational. Canta o muzica de demul uitata, sau poate chiar necunoscuta pentru unii, intr-o atmosfera cu parfum de "Micul Paris".
Atat va spun despre acest loc si va invit cu cel mai mare drag sa vizitati aceasta locatie. Nici macar nu trebuie sa fiti insotiti. E suficient sa aveti cu voi o carte si va veti bucura de momente frumoase "interbelice". :)
P. S. Au si zona de fumatori! Lucru pe care nu il prea gasesti in ceainarii. Pe mine m-a incantat!