Sunt momente in viata cand te blochezi. Situatii in care nu stii cum sa actionezi sau sa reactionezi, pentru ca nu esti cu totul decis. Adica, mintea iti spune una, sufletul alta.

Momentele acealea cand minte zice: “Ai dreptate! Fa asa! Reactioneaza asa!” , iar sufletul spune: “Nu, mai asteapta! Ai rabdare! Incearca altfel!”. Ei bine, devine totul foarte confuz.

Sunt, cred, 2 tipuri de oameni. Cei care traiesc condusi de suflet si cei care traiesc condusi de minte. Visatori si pragmatici. Cred ca sunt bine definti ca oameni, decid repede si traiesc asa cum aleg, cu bune si rele. Dar cand cele 2 se bat cap in cap? Ce faci? Cum alegi? Cum pui in balanta daca e bine una sau cealalta?

N-am fost niciodata o persoana pragmatica. Dar, in timp, desi visatoare, am capatat un simt al raspunderii practice. Viata. Poate fi motivul pentru acest lucru. Si cand cele doua se bat cap in cap (stiu, ma repet), ce faci?

Nu mi-a placut niciodata sa imi fac planuri. Sa gandesc inainte, cum o sa fie, ce o sa fie. Mi-a placut sa fiu mereu surprinsa de ceea ce mi se intampla. Bun sau rau, pentru ca evident, nu se intampla numai lucruri bune si nici deciziile nu sunt tot timpul acelea corecte, dar cum se spune: “Din greseli invatam.”. Si cred ca, invatam toata viata. Dar cu cat imbatranim, cu atat ne este mai frica. Inconstienta care ne da libertatea de a visa, de a zbura cand suntem tineri, o pierdem undeva pe drum la maturitate…si intervine frica. Si cel mai tare ne este frica de regrete.

Inca n-am ales, mintea sau sufletul. Da, mi-e teama de regrete. Voi, ce alegeti? Pe ce va bazati? Minte sau Suflet?