Cata liniste iti poate aduce muzica facuta de valurile marii. Un sunet ce te imbie sa visezi, sa zbori pe meleagurile imaginatiei. Un vis cu soare cald si valuri ce matura tarmul…

Un pescarus ce striga necontenit catre tine…soarele a asfintit. Un caine latra in deparatare…deschid ochii si sunt in lumea mea de vis. O lume in care vantul adie atat cat trebuie, in care linistea vine cand ai nevoie de ea, in care iubirea e nelipsita si o intalnesti la fiece pas. E cald…rochia imi mangaie corpul cu miscari usoare in bataia vantului. Astept.

Inca un pas. E rece. Sa ma duc?! Fiori de gheata imi strapung pielea, dar nu ma lupt…e rece. O lacrima sarata pe buze…sa fie un strop din mare? Imi cunosc oare gustul lacrimilor?Ma lupt cu valurile marii…voi iesi la suprafata?!

O raza de soare imi deschide ochii…incet…nisip…sarat…ce a fost?