Momente si momente. Sus si jos. Zambet si lacrima. Fericire si tristete.Cred ca aceste cuvinte definesc cel mai bine viata.

Pierderea cuiva drag este cel mai greu moment din viata. Azi e, maine nu. Si din pacate nu putem face nimic, pentru ca acesta este cursul vietii. Regretele, nu folosesc la nimic. Am. Am regrete. Sunt suparata pe mine ca nu am fost sa o vizitez mai des. Stiu ca ea nu e, nu era, suparata.

Scriu aceste randuri ca sa va reamintesc, ca viata este scurta si brusca uneori, ia de langa noi oamenii dragi, fara sa ne anunte, lasand goluri care nu vor mai fi niciodata umplute. Camarutele inimii, pline cu sentimente pentru fiecare om din viata noastra, raman golae si pustii si nimeni altcineva niciodata nu le poate inlocui.

Langa ea am invatat sa merg, sa mananc, sa rad, sa cos, sa citesc, sa scriu si sa fiu om. Si totusi, undeva pe parcurs, egoismul vietii de azi, m-a facut sa uit sa trec sa spun “sarut mana” mai des, mai mult, macar atat cat ea a avut grija de mine…

Si totusi, regretele sunt inutile acum…

Te voi iubi mereu. Odihneste-te in pace!