Intotdeauna mi-a placut sa visez. Sa imi creez lumea mea de basm. Am continuat sa o fac si, nu am de gand sa ma opresc.
Imi amintesc serile petrecute alaturi de ea. Ma pregateam sa plec la discoteca, iar ea statea pe pat cu ochii aceia albastri si se holba la mine! "Pot sa ma dau cu rujul tau?" "Eu de ce nu pot sa ma machiez?" "Dienuta, cand ne mai facem vrajitoare?", asta pentru ca ne jucasem intr-o seara si am machiat-o. "Nu iti pune pantalonii cu bluza asta, ia vezi, nu vine mai bine cu fusta?". Si, da venea mai bine. "Te rooooog, lasa-ma sa ma uit la "Numai Iubirea", te rooooog", mai plangea la usa camerei mele... Cand deschideam usa ma bufnea rasul dar, in acelasi timp, simteam o durere pentru ochisorii aceia inlacrimati. Normal ca totul se termina cu ea plina de fericire, pe patul meu, uitandu-se la telenovela, cu ochii plini de bucurie. Ea e surioara mea, Demi.
