Intr-una din zilele petrecute in Delta Dunarii, fratele meu, care ne-a fost si ghid, a insistat sa ne duca si la Padurea Letea. A zis ca este foarte frumos si ca merita drumul pana acolo.
Ne-am urcat in barca si dusi am fost. Canalele pe care le-am strabatut pana acolo, sunt absolut superbe. Cai salabatici, nuferi, salcii plangatoare, tot felul de soiuri de pasari, care mai de care mai frumoase.
Satucul Letea, este un loc uitat de vreme, unde parca nimic nu s-a schimbat de un secol. Parca nici oamenii... Drumurile nisipoase, casele mici, curtile pline cu oi, vaci, cai... totul pare un tablou pastrat in timp. Neschimbat. Adevarat. Pictat cu culorile lui Dumnezeu.
Drumul pana la Padure este destul de anevoios si se parcurge cu niste masini mari de teren. Peisajul insa este superb. Este locul ideal pentru pictori. Ce culori, ce peisaje... Cai salbatici, cirezi de vaci, iar padurea, care este ingradita de un gard de sarma, sa fie protejata probabil de vaci si de cai, este un vis.
Daca va hotarati sa mergeti, nu uitati sa va luati cu voi un spary sau o lotiune impotriva tantarilor. Insa plimbarea prin padure pana la dunele de nisip este foarte frumoasa, cu exceptia tantarilor. Daca nu stiati, la dunele de nisip, mai bine zis, peste dunele de nisip, a fost odata marea... Superb!
Fratele meu, Dan, ghidul acestei minunate calatorii! Thanks bro! :*
Avem o tara minunata! Ar trebui vizitata! Recomand din tot sufletul Delta Dunarii. Este o bucurie pentru cei care stiu sa iubeasca si sa pretuiasca frumusetile naturii!
xoxo
